[Nettime-ro] multa atentie la cazul iesean

["Dan LUNGU" <dlungu@uaic.ro>]

MULTA ATENTIE LA CAZUL IESEAN! 



Sincer s� fiu, evolu�ia polemicii declan�at� cu ocazia Declara�iei 
celor 32 (la care, pe parcurs, s-au mai ad�ugat �i alte semn�turi) �mi 
las�, ca �i altora, un gust amar. Avalan�a am�nuntelor nesemnificative, 
practica sofismelor (excelent eviden�iat� de O. Nimigean), 
dezinformarea sitematic�, interven�iile viscerale, atribuirea falselor 
inten�ii �.a.m.d. nu fac dec�t s� creeze un context cacofonic, �n care 
vocea real� a protestatarilor abia se mai aude. Mereu s�nt nevoi�i s� 
explice c� nu au spus ceea ce se pretinde c� au spus, c� revendic� 
altceva �i nu decapitarea lui Cassian Maria Spiridon, c� fondul 
chestiunii este altul, c� nu�i intereseaz� �i nu reprezint� o motiva�ie 
personal� faptul c� so�ia lui Nichita Danilov a fost sau nu a fost 
angajat� la �Convorbiri literare�, c� �nc�t, p�n� la urm�, se simt 
m�cina�i de un r�zboi care nu mai este al lor. �uvoiul tulbure al 
discursurilor delirante a�az� un strat gros de m�l peste veritabilele 
implica�ii ale Declara�iei. Lehamitea �oamenilor de bun sim�� este, se 
pare, arma secret� a mediocrit��ii. Singura certitudine care r�m�ne �n 
acest context este c� Declara�ia a pus degetul pe o ran� ad�nc�, o ran� 
care nu este doar a vie�ii literare ie�ene. Riscul este ca Declara�ia 
s� r�m�n� doar un semnal de alarm�, �ntr-o cultur� a semnalelor de 
alarm�. De aceea consider c�  polemica trebuie s� revin� la 
coordonatele sale esen�iale �i c� protestatarii, ca �i observatorii 
vie�ii culturale, trebuie s� urm�reasc� cu aten�ie solu�iile 
administrative ale conducerii Uniunii Scriitorilor �n cazul Ia�iului, 
c�ci ele dau seam� despre dorin�a �i capacitatea de reformare a US, de 
schimbare  mentalit��ii centraliste, de atenuare a corup�iei literare 
�i de rea�ezare a valorilor.
	Una din implica�iile protestului ie�ean, ce mi-a fost semnalat� 
de un prieten �ntr-un mesaj prin e-mail, este resuscitarea discu�iei � 
aplicat�, cu exemple � asupra corup�iei �n literatur�. Dac� �n general 
presa vorbe�te despre corup�ia func�ionarilor publici sau a oamenilor 
politici, insist�nd prea pu�in asupra corup�iei �n cultur� � fie pentru 
c� domeniul e lipsit de interes pentru un procent �nsemnat al 
popula�iei, fie pentru c� cei implica�i �n cultur� au rela�ii str�nse 
cu cei din pres� � momentul ie�ean d� prilejul unei analize concrete, 
ie�ind din zona corup�iei f�r� corup�i, dup� expresia dlui Nicolae 
Manolescu.
	�ncerc�nd s� anticipeze solu�iile pe care conducerea Uniunii le 
va propune protestatarilor, acela�i prieten este de p�rere c� ele 
depind de modul �n care dl Eugen Uricaru, pre�edintele US, va tran�a 
propriile dileme, iscate cu acest prilej. Interesant este c� acest 
prieten vede rezolvarea problemelor Uniunii �n tran�area problemelor 
interioare ale pre�edintelui ei, tr�d�nd perceptia unei institu�ii 
personalizate �i centralizate. Potrivit ra�ionamentului s�u, este 
evident c� �n grupul protestatarilor exist� c�teva nume de care nu se 
poate face abstrac�ie � Mihai Ursachi, Alexandru C�linescu, Emil 
Brumaru, Nichita Danilov, Mariana Codru� etc. S�nt poe�i �i scriitori 
importan�i, nu doar de nivel local sau f�r� oper�, cum �ncearc� s� 
acrediteze partea advers�. Pe de alt� parte, �n cel�lalt grup se afl� 
mai ales persoane care l-au sus�inut pe dl Eugen Uricaru la recentele 
alegeri pentru conducerea Uniunii. Este cunoscut faptul c�, �n primul 
tur de scrutin, diferen�a dintre primii doi candida�i a fost foarte 
mic� �i c� lucrurile ar fi stat cu totul altfel dac� ie�enii ar fi 
votat  cu dl Nicolae Manolescu. La alegeri, din p�cate, nu calitatea 
personal� a celui care d� votul conteaz�, ci cantitatea de voturi 
ob�inut�. Dilema const� �n faptul c� dac� dl Uricaru ar da c�tig de 
cauz� celor ce l-au sprijinit �n alegeri, nu ar face dec�t s� confirme 
acuza�iile �i contest�rile rostite la tribuna recentei Conferin�e a US 
(aranjamente de culise, interese oculte, promovarea non-valorilor etc. �
 pe scurt: �ncurajarea corup�iei), dac� �ns� ar recunoa�te starea de 
lucruri descris� de protestatari, clientela sa ie�ean� n-ar fi tocmai 
bucuroas� �i la viitoarele alegeri nu i-ar mai da votul. Poate chiar ar 
da publicit��ii �i oarece dezv�luiri senza�ionale despre modul cum s-au 
f�cut alegerile la Ia�i �i cum de s-a �nt�mplat ca, at�t la conducerea 
filialei, c�t �i �n Consiliul Uniunii, s� fie ale�i aceia�i fo�ti 
sus�in�tori fanatici ai lui Lauren�iu Ulici, deveni�i sus�in�tori 
loiali ai d-lui Eugen Uricaru. In acela�i timp, �nfiin�area unei noi 
filiale �i a unei noi reviste nu-s lucrurile cele mai dorite de c�tre 
actualul pre�edinte al U.S., c�ci prima consecin�� ar fi reducerea 
reprezent�rii actualei filiale �n Consiliul Uniunii �i aducerea �n 
acela�i Consiliu a unor oameni noi, care nu prezint� suficiente 
garan�ii. Asta ar �nsemna �nlocuirea unor scriitori slabi, dar loiali, 
cu ni�te scriitori mai valoro�i, dar imprevizibili. �ns� cum hot�r�rile 
din Consiliu se iau cu voturi la limit�, persoanele imprevizibile sunt 
cu certitudine inoportune.
	De�i cazul ie�ean reprezint� un test important pentru dorin�a 
�i capacitatea de reform� a U.S., lu�rile de pozi�ie de p�n� acum ale 
conducerii Uniunii sunt timorate �i confuze, d�nd dovad� de o 
rigiditate care nu poate dec�t s� �mping� protestatarii c�tre decizia 
demisiei, acolo unde e cazul. Lipsa de flexibilitate �i de �n�elegere a 
situa�iei este de natur� s� transforme disiden�ii filialei �n 
disiden�ii uniunii. Partea trist� este c�, se pare, conducerea uniunii 
e prea pu�in dispusa la reform� �i c� prefer� chiar demisia 
turbulen�ilor, a�a cum statul totalitar prefera s� dea pa�aport 
disiden�ilor pentru a nu le tulbura apele �n interior. Incapacitatea de 
gestionare a conflictelor interioare institu�iei, adic� de reforma 
real�, reform� �nso�it� adesea de sentimentul frustrant al pierderii 
puterii discre�ionare, creeaz� relativ� panic�, mai ales c�nd �n joc se 
afl� numele unor scriitori importan�i, care legitimeaz� institu�ia. 
Dac� hot�r�rile conducerii uniunii prin inflexibilitatea lor vor 
conduce protestatarii c�tre solu�ia radical�, riscul este ca �n timp s� 
ne trezim �n fa�a unei institu�ii delegitimate, plin� de mediocri 
plimb�re�i prin str�in�tate, cu aere de mari scriitori. Precum �i �n 
fa�a unor reviste numite literare, groase, pe h�rtie de cea mai bun� 
calitate, �ns� ilizibile. Situa�ia seam�n� izbitor de bine cu cea 
totalitar�, numai c� atunci �n locul valorii estetice erau apreciate 
obedien�a �i mesajul politic, iar acum �n locul valorii estetice sunt 
�ncurajate peste m�sur� obedien�a �i eficien�a managerial�. Scriitorul 
de talent r�m�ne tot un perdant, marginalizat fiindc� nu-i politruc sau 
contabil. F�r� o reform� real� a Uniunii, vom fi condamna�i s� reiter�m 
metehnele sistemului totalitar, uneori chiar sub o form� mai agresiv�. 
Mult� aten�ie la cazul ie�ean! Argumentul principal al partidei 
clientelare este c� actuala structur� a asigurat un bun management, o 
bun� finan�are a activit��ilor filialei �i a revistei �Convorbiri 
literare�. E adev�rat, sunt voci care pun serios sub semnul �ndoielii 
capacit��ile manageriale ale lui Cassian Maria Spiridon, fie �i pentru 
simplul fapt c� editura "Timpul", proprietatea sa, e departe de un alt 
exemplu ie�ean, editura Polirom, unde spiritul managerial al lui Silviu 
Lupescu a f�cut minuni. De ce de managementul "Convorbirilor literare" 
s� nu se ocupe un Silviu Lupescu, care nu are aere de scriitor 
ne�n�eles, care , prin faptul c� nu e scriitor, nu e tentat s� amestece 
interesele particulare, gloria personal�, cu interesele revistei? 
Argumentul partidei protestatare, cel pu�in la fel de valabil, este c� 
revista �Convorbiri literare� e una din cele mai slabe reviste din 
�ar�, friz�nd adesea penibilul. De unde rezult� o alt� dilem�. Cum e 
mai bine (sau , cum e mai r�u?), s� ai un management care asigur� o 
bun� finan�are, dar scoate o revist� de veleitari, sau s� optezi pentru 
o revist� performant�, cu semn�turi prestigioase, dar lipsit� de 
mijloace financiare? Fire�te, solu�ia dezirabil� este s� ai un bun 
manager, care sa asigure stabilitate economic�, �i un bun redactor-�ef, 
care s� asigure standardul estetic. A aprecia un redactor-�ef pentru 
presupuse performan�e manageriale este la fel de absurd ca �i a angaja 
un contabil pentru c� e un poet valoros. O revist� axat� doar pe 
stabilitatea economic� e la fel inutil� ca �i un bilan� contabil plin 
de nuri poetici. Si la fel de periculoas�. 
	Este un fapt de bun sim� c� orice decizie trebuie luat� �n 
folosul calit��ii estetice. Talentul dlui Cassian Maria Spiridon �i al 
comilitonilor s�i de a face bani e admirabil, dar nu folose�te la 
nimic, c�t� vreme ace�ti bani se cheltuiesc pentru a edita o revist� de 
proast� calitate, pentru a pl�ti salariile unor redactori diletan�i, 
pentru a �ncuraja veleitarismul �i impostura, pentru a corupe via�a 
literar�. Ra�iunea de a fi a unei reviste culturale nu e de a face c�t 
mai mul�i bani, ci de a face c�t mai mult� cultur� de calitate.
	Dl Eugen Uricaru va trebui s� ri�te, ca pre�edinte al Uniunii 
Scriitorilor, pentru a c�tiga ca scriitor �i om de cultur�. Riscul 
const� �n a l�sa deoparte interesele circumstan�iale �i a opta pentru 
principii. Pentru a �i-l asuma, e nevoie de mult curaj. Prietenul meu 
crede �n curajul dlui Eugen Uricaru �i �n dorin�a sa real� de a reforma 
Uniunea Scriitorilor. Iat� c� ocazia primului pas al reformei a sosit.
	At�t prietenul meu, c�t �i al�ii ca el a�teapt� cu interes �i 
emo�ie deciziile domniei sale. S� sper�m c� nu-i va dezam�gi.

-- 
NeoMail - Webmail that doesn't suck... as much.
http://neomail.sourceforge.net


_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://extra.waag.org/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://extra.waag.org/pipermail/nettime-ro