[Nettime-ro] " Un manifest incitant" de Adrian Marino

["Dan Masca" <dan@reea.net>]

http://www.romanialibera.ro/editie/index.php?url=articol&tabel=z13072004&idx=127

 Puncte de vedere 

      Un manifest incitant  Marti 13 Iulie 2004 



  Un manifest recent, incitant, foarte bine venit, semnat de trei critici de varste si formatii deosebite, Gheorghe Grigurcu, Laszlo Alexandru, Ovidiu Pecican: "Pentru normalitatea criticii literare" - publicat in editia regionala a "Romaniei libere" de martea trecuta - pune in esenta o problema grava pentru dezvoltarea culturii romane, respectiv "scaderea si degradarea spiritului critic". 
  Fenomenul se constata nu numai in critica literara. De solutionarea conflictului de baza - intre mentalitatea conservatoare, retrograda si democratica: unica deschizatura de drumuri spre viitor - "depinde destinul creatiei si constiintei de sine a poporului roman". Carentele spiritului critic actual, respectiv ale criticii literare, sunt de fapt ale intregii culturi romane. In acest spirit, ne ingaduim cateva glose concise, care-si propun sa completeze viziunea de ansamblu, intr-o perspectiva globala mai larga.
  Statutul actual al criticii literare ofera punctul de plecare al intregii "normalizari". Cu observatia - dupa noi esentiala - ca situatia este specifica culturii romane actuale in totalitate. De ce? Deoarece critica literara actuala - sub prestigiul lui G. Calinescu - este mult prea "literara". Viziune total anacronica: opera de "talent" si "inspiratie", cu portrete, rezumate, descrieri, "formule fericite", colectii de citate, stil delectabil, metafore critice sugestive etc. Cine mai scrie astfel in culturile de mare traditie critica? 
  De fapt, doar traditia criticii impresioniste, de mult apuse. Critica prin excelenta foiletonistica, fragmentarista, straina total de ideea de constructie si sistem. O filozofie a literaturii, un sistem de idei, o conceptie metodologica, o scara de valori istorice etc, lipseste aproape cu desavarsire. Nu mai vorbim de sisteme filozofice, teoretice, eruditie, enciclopedism si celelalte. Or, nu este greu de observat ca astfel de preocupari sunt aproape total absente si din intreaga cultura romaneasca actuala. Un inceput de politologie romaneasca incepe sa se configureze abia dupa 1989.
  Doua mecanisme actuale au urmari culturale negative importante. Primul se refera la fenomenul receptiei istorico-literare. Ea este gandita si practicata doar ca produs al unui sistem de relatii. Deci schimb recipoc de servicii ("scriu daca scrii", n-ai scris despre un autor oarecare? nu te poti astepta la nici cel mai mic contraserviciu, prietenii sunt notati totodeauna pozitiv, adversarii totdeauna negativ). In aceasta categorie larga intra si "recenzia-perie", cu o gama vasta de destinatari si utilizari (astfel se pregatesc, intre multe altele, si carierele universitare si in trecut si in prezent).
  Al doilea mecanism este efectul nociv al grupurilor de presiune. Ele functioneaza, mai ales la noi, dupa principiul gang-ului, care produce solidarizari subite si eficiente. Pozitive sau negative, dupa sistemul de relatii pus in miscare. Vorbim si in directa cunostinta de cauza. Intr-un articol, cu prilejul unor polemici recente - un text al unei anumite "scoli" -, ma vad atacat cu o violenta extrema de doi codiscipoli al caror nume nu l-am amintit niciodata, in nici o imprejurare. Unele organe de presa, nu neaparat foarte amicale in ce ma priveste, au calificat aceste pamflete violente, voit nimicitoare, drept "executie", "grobianism" etc. Cenzura directa sau indirecta a unor redactii, listele negre fac parte din aceeasi categorie.
  Fara indoiala ca revizuirile critice reprezinta o dovada esentiala de functionare corecta a spiritului critic si, pe buna dreptate, "Manifestul" insista asupra necesitatii lor. Vechile ierarhii critice sunt, de fapt, o reminiscenta a ordinii totalitate, care se perpetueaza prin conformism, deprindere si inertie. 
  Numai ca dupa 1989 si, mai ales in ultima perioada, a aparut o alta ierarhie dominanta, un alt canon, o alta scara de valori, care se cere nu mai putin revizuita. Un grup restrans a acaparat pur si simplu emisiunile culturale TV, talk-show-urile, colocviile, lansarile de carte etc., ocupand media pana la satietate. Nu-i contestam o anume valoare intelectuala, ci numai pretinsul monopol. 
  Membrii grupului se considera - cu largul consens al organelor de publicitate - drept stalpii intelepciunii romanesti, singurele valori culturale neatacabile, unicul oracol autorizat, marii "guru" ai Romaniei actuale. Daca nu dam nume o facem doar din dorinta de a nu provoca noi polemici aparent personale, desi problema are un caracter cum nu se poate mai obiectiv si general. Deci legitim.
  In incheiere, pentru a ramane in zona insalubra ce obliga la o permanenta revizuire a valorilor, ierarhiilor, canoanelor, este de semnalat si marele succes semidoct al unor formule simplificatoare, pretins sintetice, despre unele personalitati romanesti considerate centrale: "omul deplin al culturii romanesti", "Romanul absolut", "valoare inestimabila a societatii romanesti", "de la scoala de la Atena la scoala de la Paltinis". In realitate, formule bombastice, goale, pur jurnalistice, lipsite de simtul proportiei. 
  Par ca spun totul, desi in realitate nu spun nimic. In sfarsit (chiar daca pe un plan secund), este necesara si revizuirea sistemului de referinte teoretice ale criticii literare. El este inca mult prea aservit "noii critici" franceze, citita doar in... traducere. Eternul Roland Barthes reapare - culmea! - chiar si in acest "Manifest". De ce critica actuala ar ramane totusi la infinit doar o "colonie culturala" franceza? 
  Si fara a dori sa suparam pe prietenii autori al "Manifestului" vom conveni cu totii ca si ei, eventual, cad sub critica, intr-un caz sau altul, sub ghilotina inevitabilelor "revizuiri" benefice. O invitatie amicala la democratizarea si liberalizarea revizuirilor.


  Un articol de Adrian Marino
_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://amsterdam.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/