Re: [Nettime-ro] MNAC din nou in vizorul presei

["Fosila" <fosila@flash.ro>]

"Arhitectul Adrian Spirescu a avut o sarcina mai 
dificila"  .................dah saracu de el ,dificila  sarcina a mai 
avut;adevarul este ca e shi greu sa ieshi invingator intr-o competitie in 
care eshti singurul participant
Problema MNAC este ca nu a existat un CONCURS INTERNATIONAL DE IDEI .Ei 
pretind ca a existat .Ma intreb unde s-a tinut concursul acesta  in birou la 
razvi theodorescu ?
Sa definim concurs  dar mai ales concurs international de idei  in 
arhitectura nu poate fi decit un concurs sustinut de www.uia-
architectes.org   RIBA [Royal Institute of British Architects ]  AIA
[American Institute of Architects ] ca sa afle shi Frank O Ghery de exemplu
ca exista o competitie in romania.Altfel intr-adevar Spirescu este cel mai 
bun , cel mai bun in comparatie cu cine?Ar fi chiar culmea sa iasa pe locul 
2 cand este singurul care participa la concurs


Ca sa nu mai zic ca pana acum curtea de conturi trebuia sa se sesizese  
pentru ca este vorba de banul public folosit aiurea in campania  electorala 
a iubitoriului de arta Adrian Nastase "Premierul a tinut sa precizeze ca nu 
a venit ca politician, ci ca admirator al artei".  
 discursul  genial a continuat cu   "Un muzeu cu functie sociala"; "n-avem 
dreptul sa traim la infinit in avangarda secolului XX"; "loc geometric 
pentru arta contemporana"; 
"nu conteaza felul in care se configureaza muzeul astazi"; asta chiar se 
vede dah chiar nu conteaza   de ce ar arata MNAC la fel de bine ca 
Kunsthalle Graz de exemplu http://www.a-matter.com/eng/projects/Kunsthaus-
Graz-pr077-01-r.asp  

problema este ca prin actuala configuratie a mnac s-au anulat  sute de 
posibile configuratii care ar fi aparut numai shi numai in urma unui CONCURS 
INTERNATIONAL DE IDEI shi intr-adevar am fi avut un muzeu decent nu un mnac 
in curul casei poporului
 "imi asum vina de a fi initiat acest muzeu"   trebuie asumata chiar in fata 
justitiei pentru folosirea aiurea a banului public fara competitie fara 
nimiq  pentru o campanie electorala pe care culmea a mai shi pierdut-o
 "nu mai putem trai spre trecut, ci orientati spre viitor"    veshnicul 
discurs iliescian  tot inainte tovarashi !! sa nu mai traim ancorati in 
trecut in blasfemii de genu Punctul 8 de la Timishoara shi altele lucruri de 
genu asta ,retrocedari , garantarea proprietatzii private etc etc. Astea 
sunt lucruri care chiar nu mai conteaza intr-o romanie in care vezi la teveu 
tot felu de ristea priboi shi pleshita discutatnd relaxati

Ash vrea sa vad shi io un catalog al competitiei cu 100-200 de proiecte care 
au participat la competitia asta  cine a fost in juriu competitiei  etc etc  

"Faimosul Renzo Piano a integrat o veche cladire in constructia Muzeului de 
Arta Contemporana de la Lyon, pastrandu-i fatada din anii 1930, dar 
transformand si marind interiorul. Solutia romaneasca de adaptare se arata 
superioara. "


Dah desigur   iata ca nici macar  nenea Renzo nu a reushit sa se ridice la 
inaltimea arhitectului  Spirescu.Haidetzi sa vedem care este diferenta intre 
Renzo shi Spirescu  : foarte simplu  REnzo a cishtigat o competitie 
internationala [la viata lui a cishtigat chiar mai multe ]
in timp ce spirescu  o fi dat shi el o schitza de schitza acolo in birou la 
Razvi theodorescu  dar nu shtiu sa fi existat  un concurs.Saracu Renzo  a 
incercat shi el acolo ceva dah nu i-a ieshit ashea de bine, ca nu e artist 
ca Spirescu . Daca stau bine sa ma gandesc
nici Centre Pompidou nu e chiar  ashea mijto in comparatie cu MNAC ba chiar 
ash zice ca shi Luvru paleshte in fata casei poporului  " Unul dintre 
invitatii straini a pomenit despre nasterea Muzeului Luvru - petrecuta in 
urma cu 200 de ani si se intreba: "Oare tot asa a fost?"[Intr-un articol din 
Gardianul]
 iarashi Luvru comparat cu casa poporului  WTF????!!!! 


Nu putem compara cladirea din lyon  cu casa poporului chiar nu se poate .Mai 
trebuie spus ca renzo a participat la competitia din lyon in  1986 iar mnac 
a fost facut fara competitie in 2004 Inca o data care este comparatia  care 
se poate face intre aceste 2 obiecte de arhitectura ? shi cum dreaqu  
rezulta din aceasta comparatie ca   "Solutia romaneasca de adaptare se arata 
superioara".
Poate oamenii ajtia nu au vazut in viata lor cum arata  Cité Internationale, 
Lyon - France  recomand in acest sens siteul Renzo Piano Building 
Workshop    http://194.185.232.3/works/049/index.asp


"Doua argumente se refera la locatie si, respectiv, la alocatie. Muzeul este 
adapostit de Palatul Parlamentului, loc fara har artistic si a fost 
finantat de fostul guvern, prim-ministrul de atunci jucand rol de mecena, 
pe banii publici." 



"Ultima parte este nesemnificativa: conteaza cum sunt 
folositi banii, nu de unde vin ei"
Daca nu conteaza atunci ii sugeram domnului Nastase sa-shi faca la Cornu  
muzeu pe banii lui  nu pe banii de la buget 

"Cat despre sit, solutia este eficienta, chiar daca nu optima,"
Solutie optima?  
Intr-adevar optim este shi traseul parcurs pentru a ajunge in spatele casei 
poporului ,este chiar foarte placut sa dai ocolul casei poporului fara nici 
o  amenajare urbanistica /peisagistica nimiq decit un mare pustiu fara 
ruperi de ritm fara nimiq doar casa poporului ca sa ne aminteasca de maretia 
marelui conducator de alta data
 .Problema este ca  imenistatea  numita casa poporului nu este articulata 
corect de restul tesutului urban pentru ca la vremea respectiva arhitectul 
shef al capitalei era un cizmar 
care nu prea se obosea cu probleme de genu asta ci a daramat tot fara nici  
o jena .       The Rape of Bucharest      Roann Barris (Casper)         
http://www.artmargins.com/content/feature/barris.html
 
  Orice interventie in zona casei poporului trebuie  sa atace pozitia de 
dominanta a casei poporului nu sa  o sustina cum face MNAC.
  Pentru cei care nu shtiu sau au uitat  in zona casei poporului a existat 
un concurs international de idei BUCHAREST 2000  cishtigat de arhitectul 
german Gherkan care a propus refacerea tesutului stradal  inainte de 
demolarile lui ceausescu tocmai pentru a rezolva zona din jurul casei 
poporului  shi a articula zona corect de restul tesutului urban atacand 
pozitia de dominanta a casei. Mai mult s-a propus insertia unor volume >P+10 
care inchideau unghiul de vedere astfel incit sa mai anuleze din efectul de 
megaconstructie a casei poporului 
Doar pe motivul  ca a fost initiat de o administratie prezidentiala  anume , 
proiectul a fost ingropat de urmatoarea adiministratie .Iata shi atunci cind 
exista printr-un miracol un concurs international de idei  el este ignorat 

  
 
"Functiile politica si muzeala coexista, mai 
mult sau mai putin armonios."

poate bufetul MNAC shi bufetul de la parlament coexista armonios ...... ma 
gindesc ca tov Vacaroiu s-o fi plictisit shi el saracu de bufetu de la 
parlament shi ma gandesq ca mai trece shi el pe la bufetu mnac "artijtii 
ajtia n-or fi shi ei oameni . n-ar bea shi ei acolo o saniutza ceva........ 
parerea mea"



 
Cine este ziarul Curentul de dezbate probleme de arhitectura shi de cind 
sunt ei critici de arhitectura  ?  shi cine a scris articolul asta ca sa nu 
injur toata redactia in bloc
Critica de arhitectura nu este chiar ashea  o analiza anapoda  prost 
articulata cu comparatii tembele ......Ce ziar e asta  de critica  de 
arhitectura dansuri shi bune maniere ?







grupul studentzilor  arhitectzi 

care nu gusta glumele electoral-contemporane

 saluta shi pe aceasta cale pe distinsul profesor arh.Spirescu acest Tom shi 
Ghery al arhitecturii din romania[a nu se confunda cu Frank o Ghery ]








On Mon, 14 Feb 2005 23:16:45 +0200, vladimir bulat wrote
> de data asta in cotidianul CURENTUL:
> 
> http://www.curentul.ro/curentul.php?
numar=20050214&cat=9&subcat=100&subart=12132
>   
> 
> Anul trecut, pe 31 octombrie, cand s-a inaugurat, cu mare pompa, Muzeul
> National de Arta Contemporana din Bucuresti, eram la Lyon, in salile
> Muzeului de Arta Contemporana din acest oras. Vizitasem, cu alte 
> prilejuri, muzee similare din Paris, Londra, Chicago si New York. 
> Revenit in tara, m-am grabit sa vad si sa compar. Raportat la repere 
> ilustre, muzeul mi s-a parut remarcabil. Am fost insa mirat sa 
> constat ca admiratorii lui sunt putini. Presa a publicat ecouri, 
> unele neutre, altele mai curand nefavorabile. In Observator cultural,
>  muzeul a fost prezentat din mai multe puncte de vedere, cu rece 
> obiectivitate. Pavel Susara (in "Romania literara" din 2-8 februarie 
> 2005) expune 10 motive pentru care muzeul nostru ar fi un esec. 
> Revista "22" deschide, in numarul din 1-7 februarie, o dezbatere 
> despre muzeul cu pricina, in care s-a pronuntat deocamdata, timid si 
> descriptiv, o masteranda in scenografie. Sa luam pe rand cateva 
> dintre argumentele inamicilor. 
> 
> Pavel Susara obiecteaza ca muzeul, pe de o parte, si arta 
> contemporana, pe de alta parte, sunt entitati care nu merg impreuna. 
> Argumentul e logic. Orice "muzeu" de arta contemporana contine o 
> contradictie. Muzeul legitimeaza si pastreaza, in timp ce arta 
> contemporana inoveaza, se desprinde de material si respinge 
> conservarea. De aceea, muzeele de arta contemporana din lume (la 
> Chicago sau la Lyon) prefera mai curand sa prezinte expozitii 
> temporare decat sa expuna colectia stabila. Contradictia se rezolva 
> simplu, evitandu-se cuvantul "muzeu". Este suficient sa fie inlocuit 
> cu "centru" (ca, la Paris, Centrul Pompidou) cu "institut" (ICA, la 
> Londra), sau cu numele cladirii care-l adaposteste (Palais de Tokyo, 
> tot la Paris), pentru ca spiritele ingrijorate de proprietatea 
> cuvintelor sa se calmeze. 
> 
> Doua argumente se refera la locatie si, respectiv, la alocatie. 
> Muzeul este adapostit de Palatul Parlamentului, loc fara har 
> artistic si a fost finantat de fostul guvern, prim-ministrul de 
> atunci jucand rol de mecena, pe banii publici. Ultima parte este 
> nesemnificativa: conteaza cum sunt folositi banii, nu de unde vin 
> ei. Daca ar fi cazut din cer si s-ar fi dus pe apa Sambetei ar fi 
> fost, oricum, mai rau. Cat despre sit, solutia este eficienta, chiar 
> daca nu optima, mai ales ca exista un precedent interesant: fosta 
> sala a congreselor partidului nazist de la Nurnberg a fost 
> transformata, si ea, in muzeu. Cladirea, proiectata de arhitectii 
> Ludwig si Franz Ruff ca un mastodont de beton, de forma circulara, 
> imita, la scara marita, Coloseumul din Roma. Razboiul a luat sfarsit 
> inainte de finalizarea constructiei. S-a pus, mai intai, problema 
> demolarii, apoi a abandonarii, in sfarsit a reconvertirii ei. 
> Solutia arhitectului austriac Gunther Domenig a fost sa strapunga 
> edificiul circular de beton printr-o pasarela din sticla si otel,
>  care-l traverseaza precum coarda un cerc. Culoarul transparent se 
> infige in cladire, o sectioneaza, propune un traseu care iese uneori 
> in afara zidurilor. El contrasteaza cu materialul compact al 
> constructiei si, fiind oblic, ii submineaza perpendicularitatea. 
> 
> Arhitectul Adrian Spirescu a avut o sarcina mai dificila, deoarece 
> doar o aripa modesta, constituind patru procente din imensa cladire, 
> putea fi supusa modificarilor. Restul ansamblului, covarsitor, 
> continua sa-si impuna, cu autoritate, stilul. Functiile politica si 
> muzeala coexista, mai mult sau mai putin armonios. Vazut din zbor, 
> rezultatul interventiei este nesemnificativ. Din perspectiva 
> vizitatorului care se apropie de intrare, el este insa cat se poate 
> de fericit. Turnurile transparente ale ascensoarelor exterioare 
> delimiteaza fragmentul de cladire reconvertit, iar sticla si metalul 
> imblanzesc monumentalitatea fatadei. Ca si la Nurnberg, materialul 
> usor si transparent mascheaza soliditatea zidariei si atenueaza 
> impresia de kitsch a decoratiei exterioare initiale. Interiorul, 
> bine impartit, cu delimitari clare si atent finisat are o sobrietate 
> luxoasa. Faimosul Renzo Piano a integrat o veche cladire in 
> constructia Muzeului de Arta Contemporana de la Lyon, pastrandu-i 
> fatada din anii 1930, dar transformand si marind interiorul. Solutia 
> romaneasca de adaptare se arata superioara. 
> 
> Pavel Susara afirma ca exista incompatibilitati intre directori, fiecare
> intelegand, prin arta contemporana, altceva. Daca ar fi asa, ar fi 
> vorba de complementaritate, nu de incompatibilitate. Cat despre 
> ideea ca ar trebui intai sa cercetam la nivel teoretic ce e arta 
> contemporana, inainte de a o pune in muzeu, amintim spusele lui 
> Polonius, din Hamlet: daca am astepta sa intelegem ce e timpul, l-am 
> pierde. 
> 
> Expunerea actuala, de vazut pana in mai, contine doua niveluri 
> aranjate de partenerul francez, cu opere din colectia de la Palais 
> de Tokyo si doua niveluri cu expozitii de arta contemporana 
> romaneasca. In etajele "franceze", obiectele si instalatiile sunt 
> elegant amplasate in spatiu, cu grija ca ele sa interactioneze,
>  asigurand impactul maxim si unitatea de impresie. Contributia 
> romaneasca consta in doua expuneri. Una readuce in atentie perioada 
> "istorica" a contemporaneitatii, alaturand opere timpurii din 
> creatia lui Paul Neagu si a lui Horia Bernea. Mentionarea 
> provenientei operelor (colectia Mihai Oroveanu) il enerveaza pe 
> Pavel Susara, deoarece vede aici un "cult al personalitatii", care 
> aminteste de trecut. Credem, dimpotriva, ca asemenea precizari sunt 
> interesante si stimulatoare, sugerand ca amatorul poate deveni,
>  oricand, colectionar. Cealalta expozitie are ca tema modul in care 
> artistii recepteaza Casa Poporului si include mostre ale picturii 
> oficiale, "de curte", alaturi de lucrari cu mai multa sau mai putina 
> verva ale unor contemporani ludici. Pavel Susara obiecteaza ca nu 
> figureaza si alti "compromisi" si se teme ca, prin propunerea Casei 
> Poporului ca tema artistica, aceasta ar ajunge sa fie reabilitata. 
> Curios, masteranda Ruxandra Ionica deplange, in 22, tocmai demersul 
> ironic la adresa cladirii, care, avand in vedere cat s-a muncit la 
> ea, n-ar trebui denigrata "in asa hal".
> 
> Desigur, drumul e lung si mijloace de transport nu prea sunt, iar controlul
> de la intrare e inhibant. Totusi, muzeul merita nu doar vazut, ci si
> "incercat". Arta contemporana cere participativitate, trebuie sa patrunzi
> in mijlocul instalatiilor, sa intervii cu mouse-ul in lucrarile pe
> calculator, sa-si pui castile in fata unui video. Arta traditionala exista
> pentru contemplare, cea contemporana - pentru experimentare. 
> 
>  
>     Redactia Curentul
>  
> 
>  
> 
> ---------------------------------
> Doar 3,999 lei/absorbant?
> http://www.always.ro/duoaction.html
> 
> _______________________________________________
> Nettime-ro mailing list
> Nettime-ro@nettime.org
> http://amsterdam.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
> -->
> arhiva: http://amsterdam.nettime.org/



--------------------------------------------------

Flash.ro - Best free webmail service hosted by Idilis
.........................................................
Idilis - Internet Provider :: www.idilis.net
Oferta speciala: Broadband Wireless incepand cu 99Eur


_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://amsterdam.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/